Bucuresti
16°C
  • cer senin
    cer senin

    Bucuresti

    Temperatura 16°C
    Presiune 1.011 hpa
    Umiditate 77 %
    Viteza vant 4.12 m/s
    Directie vant Est (70°)
    Actualizat 09:56
Creaza cont
Punem Bucurestiul sub lupa
  2. Sanatate / frumusete
  3. Stil de viata
  4. Istoria și cultura laptelui cu caimac

Anunt Diamant Bucuresteni.ro - publicitate online

Site-ul bucuresteni.ro este un site care doreste sa promoveze evenimentele din Bucuresti si nu numai, sa puna la dispozitia utilizatorului cea mai performanta harta electronica a Bucuresti-ului, si in acelasi timp sa ofere posibilitatea firmel...
https://www.bucuresteni.ro/site/publicitate/

Istoria și cultura laptelui cu caimac

Istoria și cultura laptelui cu caimac
Modifica Informatie

Detalii

Categorie
Stil de viata
Modificat
acum 6 luni si 2 saptamani
Vizualizari
623

Voteaza & Distribuie

Prezentare

Laptele cu caimac nu este nici pe departe o invenție recentă. Dimpotrivă, laptele a avut dintotdeauna caimac: când vorbim despre caimac, ne referim de fapt la grăsimea din lapte care se ridică la suprafață când laptele este lăsat să stea nemișcat o perioadă de timp. Oamenii nu consumă lapte cu caimac de câteva decenii sau sute de ani, ci de începuturile timpului. Continuă să citești pentru a afla mai multe despre istoria laptelui și cum a devenit acesta o parte atât de importantă a dietei oamenilor.

Consumul timpuriu de lapte


Istoria laptelui cu caimac datează din cele mai vechi timpuri, de când oamenii au început să domesticească animale precum oile, caprele și vacile și au descoperit că laptele acestora poate fi o sursă delicioasă de hrană și nutrienți, dar și că poate fi folosit pentru a produce diverse produse lactate, cum ar fi iaurtul sau brânza, care rezistau mult mai bine decât laptele crud, ce trebuia consumat foarte repede pentru a evita să se altereze.

Laptele nu reprezenta însă doar o sursă de hrană. Civilizațiile antice, cum ar fi sumerienii și egiptenii timpurii, foloseau laptele și produsele lactate în diverse ceremonii religioase, fiind considerate ofrande valoroase. În Egipt, de exemplu, vacile erau asociate cu zeița Hathor, care era adesea reprezentată ca o vacă uriașă, între ale cărei coarne se afla soarele, cu burta ei reprezentând cerul, iar ugerul ei - stelele și planetele.

În regiuni precum Europa de Nord și Asia Centrală, unde creșterea animalelor era un mod de viață predominant, laptele de la animale precum vacile, caprele și renii a devenit o parte esențială a dietei.[1][5]

Evoluția consumului de lapte


La început, lactoza, principalul zahăr din lapte, a reprezentat o problemă pentru multe populații umane. În absența enzimei necesare pentru a o descompune, lactaza, mulți oameni sufereau de intoleranță la lactoză, motiv pentru care laptele era consumat mai des de copii și mai rar de adulți. La un moment dat însă, au început să se producă anumite modificări genetice care au permis dezvoltarea unei toleranțe la lactoză care persista chiar și la vârsta adultă. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de persistență a lactazei și este motivul pentru care consumul de lapte a devenit tot mai popular.[3]

Creșterea disponibilității laptelui a influențat și ea evoluția consumului acestui aliment. Pe măsură ce oamenii au început să se concentreze mai mult pe domesticirea și creșterea selectivă a animalelor, producția de lapte a crescut, ceea ce a făcut ca și disponibilitatea acestuia să crească, în special în comunitățile agricole.

Următoarea etapă importantă este reprezentată de Revoluția Industrială și progresele ulterioare, care practic au transformat industria laptelui. Descoperirea pasteurizării, de exemplu, a permis eliminarea bacteriilor din lapte și prelungirea duratei de viață a acestuia. Refrigerarea și dezvoltarea sticlelor de lapte au avut și ele un impact semnificativ asupra producției și distribuției de lapte.

Alte tehnici relativ recente sunt sterilizarea laptelui (așa a apărut laptele UHT), dar și omogenizarea, ce presupune spargerea globulele de grăsime din lapte pentru a fi dispersate uniform. Această din urmă tehnică a făcut laptele mai ușor de prelucrat și a îmbunătățit aspectul acestuia, dar, din păcate, previne și formarea caimacului căruia strămoșii noștri nu au avut motive să-i simtă lipsă și pe care îl foloseau în diverse preparate culinare.[2][4] Vrei să guști și să vezi diferența dintre lapte omogenizat și cel neomogenizat? Încearcă laptele cu caimac de la Artesana!

De-a lungul istoriei, în obiceiurile alimentare ale oamenilor și relația dintre aceștia și animale au avut loc schimbări semnificative, schimbări ce, alături de progresele tehnologice, au influențat evoluția producției, distribuției și consumului de lapte.

Astăzi, laptele și produsele lactate sunt componente esențiale ale dietei moderne. Ele sunt o sursă importantă de nutrienți esențiali, cum ar fi calciu, proteine și vitamine, deși nu lipsesc controversele cu privire la potențialele dezavantaje ale consumului de lactate, în special cele asociate cu intoleranța la lactoză sau eventualele alergii la lactate, sau preocupările legate de utilizarea hormonilor și a antibioticelor în producția de lapte.

Când mergi să cumperi lapte, ai la dispoziție o gamă largă de sortimente. Laptele neomogenizat, cel care formează caimac, continuă însă să fie foarte apreciat de consumatori, mulți găsindu-l mai ușor de digerat, mai cremos și mai gustos decât cel omogenizat.

Surse de referință:
  1. Finbar MichaelM Mccormick, „Cows, Milk and Religion: The Use of Dairy Produce in Early Societies”, ResearchGate, Museum National d’Histoire Naturelle, Paris, France, Dec. 2012, researchgate.net/publication/273009629_Cows_milk_and_religion_The_use_of_dairy_produce_in_early_societies. Accessed 15 Nov. 2023.
  2. „Homogenization”, Encyclopædia Britannica, 2023, britannica.com/science/homogenization. Accessed 15 Nov. 2023.
  3. „Lactose Intolerance History”, News Medical, news-medical.net/health/Lactose-Intolerance-History.aspx. Accessed 15 Nov. 2023.
  4. „Pasteurization”, International Dairy Foods Association, 25 Jan. 2020, idfa.org/pasteurization. Accessed 15 Nov. 2023.
  5. Warinner, Christina, et al. „Direct Evidence of Milk Consumption from Ancient Human Dental Calculus”, Scientific Reports, vol. 4, no. 1, 27 Nov. 2014, ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4245811/, doi.org/10.1038/srep07104. Accessed 15 Nov. 2023.

Anunt Diamant Produse Curatenie

Produse Curatenie Bucuresti - firma PFS Cleaning comercializeaza produse de curatenie in Bucuresti pentru casa, birou si masina (solutii de spalat parchetul, solutii de spalat gresia, solutii de spalat faianta, solutii pentru plastic, solutii pentru masina).
https://produsecuratat.ro